La final de 2015

Hei! 

  A trecut mult de cand nu am mai scris...Ultima data scriam despre sarcina...despre ziua mea.

  Ei bine, intre timp a venit pe lume bebelusul nostru Matei! S.a nascut intr.o frumoasa zi de toamna tarzie, cu cer senin si soare stralucitor (2 noiembrie). A fost o zi speciala incarcata de trairi si emotii mari! Aproape ca nu pot descrie in cuvinte ce am simtit cand l.am auzit plangand prima data! Lacrimi de fericire imi curgeau pe obraji... A fost extraordinar! 

  Acum avem mai bine de o luna jumatate... Suntem voiosi si am inceput sa gangurim. Meseria de mamica este grea, dar e si cel mai bine plătită!Cu zâmbete si iubire neconitionata! Am langa mine un sot iubitor si in acelasi timp un tata care se implica mult si care ma ajuta!
  Anul 2015 a fost un an plin...
  Primavara a venit cu o noua viata...Pe 8 martie am facut testul care a iesit pozitiv! Vestea a adus multa bucurie printre ai mei! Si asa a început frumoasa călătorie de 9 luni ... Am avut o sarcină ușoară, slava cerului!
  In vara...din păcate, am pierdut un om drag...care acum sunt sigura ca ne veghează de undeva! Acest om a fost bunicul meu de mama...care a tinut foarte mult sa.si cunoască nepotul...cu toate ca nu vedea de mai bine de 20 de ani... N.a mai apucat saracul...
Una calda, alta rece...exact asa e...in viata...
  Unul din scopurile mele la capitolul carieră era sa mă titularizez si am reusit!!! Am muncit mult, dar rezultatul a fost pe masura!
Am realizat cam tot ce ne.am propus...atat material cat si emoțional.
  Toamna ne.a adus un dar de la Dumnezeu! De departe venirea lui Matei pe lume este cea mai valoroasă realizare! Acum suntem o familie in adevăratul sens al cuvântului! Am devenit parinti lucru care ne.a legat mai mult si care a adus cu sine si o mare responsabilitate! E minunat ce se intampla. Puiul creste pe zi ce trece... Oricat de greu ar fi si obositor sa cresti un bebelus cand il vezi zambind, gangurind iti trece orice!!!

  Revenind la titlul postarii...Sper la un an nou, cel putin la fel de bun ca 2015!
2015 A fost un an bun cu exceptii bineinteles! Dar eu vreau sa pastrez vii doar lucrurile placute, iar pe cele neplacute sa le ingrop cu vechiul an!
  Imi doresc sa fim cu totii sanatosi ca sa putem face lucrurile pe care ni le dorim! Vreau sa trăim frumos si sa începem anul nou cu dreptul! 

Good bye 27, hello 28!

Hei! 

  Revin dupa o absenta indelungata...timp in care s-au intamplat atat de multe lucruri in viata mea! Am avut parte de tot felul de evenimente, de suisuri, dar si coborasuri pe care insa am reusit sa le depasesc...acum sunt undeva in urma!

  Ei bine...sunt multe de zis, nu stiu in ce ordine sa le expun...

  Am avut un inceput de vara aglomerata tare de tot! M-am inscris la titularizare si bine am facut! Initial nu eram foarte hotarata deoarece stiam ca o sa am burtica si ma gandeam la tot stresul legat de asta, dar m-am gandit mai bine si cu incurajarile celor din jur ca totul va fi bine, m-am aruncat din nou in razboiul asta! Am sustinut inspectia speciala la care am luat 10 ceea ce m-a ajutat mult la media finala si apoi m-am apucat de invatat serios! Canicula, nu citeam nimic altceva decat la  literatura engleza, faceam exercitii la gramatica online ca sa ma si verific, metodica si tot asa... Erau zile cand nu mai puteam pur si simplu, in fiecare zi acelasi scenariu...

  Ba chiar inainte cu o zi de a intra in examen bunicul meu a parasit lumea aceasta dupa zile intregi de chin, mai bine de 20 de ani de cand era orb si multe altele... A fost cumplit! Am suferit mult...si acum cand imi amintesc ca nu mei e...imi vine sa plang, dar asta e...asa e viata! Era batran si s-a chinuit mult...Dumnezeu sa-l aibe in paza buna!

...Si a doua zi mi-am adunat fortele si cu burtica la inaintare am mers la examen! Toate bune si frumoase! Stiam ca am facut si ma asteptam la o nota ok. Asa a fost, in ziua cu rezultatele bucurie mare de tot! In conditii de stres, suparare si am luat o nota buna! Urmatorul hop avea sa fie titularizarea propriu zisa: 3 posturi scoase la concurs! 

  Am pornit si de data aceasta la sedinta publica cu speranta ca poate-poate voi avea noroc si voi reusi sa ma titularizez si...am reusit!!! A fost nu stiu cum sa zic, ceva magnific! Unul din cele 3 posturi l-am luat eu! Bucuria a fost extraordinar de mare! Mai ales ca e foarte greu sa reusesti. 

  Rezultatul acesta a fost combinatia perfecta dintre: munca multa, incurajare din partea tuturor si un dram sau chiar mai mult de noroc! 

  In alta ordine de idei...suntem in trimestrul 3 deja, ultima data povesteam despre cum a decurs trimestrul 1... Suntem bine si eu si bebe! Matei al nostru, caci asa se va numi baietelul nostru, creste! Misca nevoie mare si se joaca de mama focului. Am inceput sa intocmesc liste cu ce ne trebuie, ce luam, de unde, cum si ce fel... Studiez oferte, ma documentez pentru a face cele mai bune alegeri! 

  Prin septembrie usor-usor incepem sa luam chestiile mari, gen patut s.a. si apoi restul... Astfel incat  sa fim pregatiti atunci cand va fi momentul! Data probabila a nasterii este 30 oct, dar nu se stie niciodata daca nu cumva vine mai devreme... Burtica creste si creste asta e de bine! 

  Acum revenind la titlul acestei postari...azi e ziua mea, fac 28 de ani! 28 de ani frumosi tare cu bune si rele! 28 de ani traiti frumos, zic eu!

  Ma simt un om implinit! Am o familie frumoasa, cu oameni care ma iubesc si pe care ii iubesc din tot sufletul! Am langa mine, cel mai aproape de suflet, pe sotul meu, pe care il iubesc cum n-am iubit niciodata pe nimeni; am in burtica alt sufletel si mai aproape de sufletul meu, la propriu si la figurat- copilasul nostru care e pe drum si care vine sa intregeasca si sa desavarseasca mica noastra familie; ii am pe ai mei la care tin la fel de mult; am cativa prieteni apropiati care imi sunt si ei aproape de fiecare data si...ce pot sa-mi mai doresc?! Sa fiu sanatoasa, sa-l aduc pe bebe cu bine pe lume si sa fim cu totii bine, sanatosi si aproape unii de altii indiferent de situatie! 

  Acestea fiind zise, inchei aceasta postare facuta la ceas aniversar...:) 

                                                                                                         

                                                                                                                 Gând bun, 

                                                                                                                                                                                                                                                                                      Amélie

Jurnalul unei viitoare mamici- Trimestrul I de sarcina

Hei!

  M-am gandit sa scriu despre experienta sarcinii- experiente, trairi, modificari s.a. Tocmai ce urmeaza sa inchei trimestrul I de sarcina. 

  Totul a inceput cu doua liniute roz, ce si-au facut aparitia foarte rapid pe un test de sarcina, facut intr-o zi frumoasa- Ziua femeii-zi care a devenit apoi o zi cu adevarat speciala. Vestea ca aveam sa devin mamica a adus bucurie multa in familia noastra, dar si in randul prietenilor si al cunostintelor.   

  Aveam 5 saptamani la momentul testului, lucru pe care l-am aflat dupa un calcul simplu care se face pentru a afla varsta sarcinii. 

  Ei si de atunci am inceput incet, incet sa ma gandesc la lucrul asta magnific- de a deveni mama...Si cu cat ma gandeam mai mult cu atat mi-era greu sa cred ca lucrurile chiar se intampla. Parca era ceva ireal totul, pana cand am ajuns la primul control care a adus si confirmarea oficiala a faptului ca eram insarcinata. A fost unic-momentul in care am vazut faptura aceea mica din interiorul pantecului meu. Si parca lucrurile au devenit si mai reale decat inainte cand ma bazam doar pe doua liniute roz! ;))

  Acest control a fost facut la 8 saptamani de sarcina. Am primit un set de analize specifice trimestrului I de sarcina pe care mi le-am facut constiincioasa in timpul imediat urmator. 

Am facut bineinteles o vizita si la medicul meu de familie care m-a luat in evidenta ca femeie insarcinata. La randul sau medicul de familie mi-a dat un alt set de analize pe care, bineinteles, le-am facut. Analizele au iesit foarte bine si de-o parte, si de cealalta lucru foarte important! 

    Schimbarile au intervenit inca dinainte de a afla ca sunt insarcinata- le-am luat ca atare si m-am bucurat de faptul ca pana acum (sper si de acum inainte) nu am avut simptome de greata, varsaturi, stari de rau etc. cu care se confrunta multe dintre femeile insarcinate. La inceput am avut stari de oboseala- simteam tot timpul ca mi-e somn si aveam nevoie sa dorm cat mai mult! 

Mananc la fel ca inainte doar ca anumite lucruri nu imi mai plac. Am avut si pofte bineiteles pe care mi le-am satisfacut in limitele bunului simt! Hmmmm, chipsuri, compot de piersici, inghetata, capsuni...asta pana acum! :))) Am noroc de un sot care raspunde pozitiv la dorintele mele! Asa ca viitori tatici nu refuzati poftele sotiilor voastre insarcinate! Ba chiar va puteti bucura si voi de una-alta! ;)

  Repet nu am avut greturi, varsaturi, insa am simtit deseori o senzatie de lehamite fata de mancare, atat. 

  Am respins cafeaua- lucru total uimitor- asta pentru ca eu iubeam cafeaua! Nu am renuntat la ea cand am aflat ca sunt insarcinata, ba dimpotriva inainte sa aflu...incepusem sa o cam raresc cu cafeaua, nu imi placea asa mult. Pana intr-o zi cand am facut cafeaua de dimineata si n-am putut sa o beau. Am preferat sa mananc acru mai mult decat dulce (si lucrul acesta a dus la multe presupuneri cum ca as face baiat- mituri babesti). Am mancat si imi place in continuare sa mananc portocale! 

  Bineinteles ca "m-am lasat de alcool" :)))))...glumesc, insa am renuntat sa mai beau un pahar de vin sau bere asa cum beam ocazional. Acum daca mi-e pofta gust o gura, maxim doua si cam atat. :)

    Nu am luat in greutate pana acum, am aceeasi greutate pe care o aveam inainte de a ramne insarcinata, DAR abia acum in trimestrul II lucrurile se schimba. Cum vorbeam si cu medicul meu, pot luat foarte bine in greutate doar la nivelul burticii- copil, placenta, uter etc. sau pot lua si pe langa :))) acum depinde. Sper sa fiu printre acele mamici care iau vizibil in greutate doar in zona burticii si mai putin in alte zone si sa dau jos repede dupa... Ramane de vazut! La nivelul corpului bustul este cel care a suferit modificari vizibile, dar este absolut normal. Ah, si incet-incet talia...dispare :)))) la modul ca mi se rotunjeste incet, dar sigur abdomenul. 

  Am avut schimbari de stare...de la amuzament, la tristete, melancolie (fara motiv) si tot asa...

  Ieri am fost la controlul de 12 saptamani unde am facut asa-numita morfologie fetala. Aceasta este un "must" in aceasta saptamana 12 si consta intr-o ecografie (care a durat vreo 30 de minute) cu ajutorul careia medicul ia masuratorile fatului pentru a depista eventuale anomanlii etc. 

  Bebelusul meu e tare jucaus...m-am simtit ca la film :))). Plutea in burtica mea si dadea din manute si picioruse mai tot timpul! Se pare ca e destul vioi, ba chiar i-am ascultat si inimioara care batea cu mare putere! :) A fost un sentiment placut, sa-l revad! Si de fiecare data cand il vad parca ma simt si mai aproape de aceasta mica faptura ce sta in burtica mea! 

  Lucrurile stau foarte bine si de aceasta data- ceea ce este foarte bine! Urmeaza o analiza de sange care e obligatorie (Bitest) in cel mai scurt timp de la data efectuarii ecografiei, pentru ca lucrurile se schimba acum intr-un ritm alert! Cel mic va incepe sa creasca si eu la fel :)))

  Intr-o saptamana intram in trimestrul II de sarcina si sa vedem ce schimbari ne mai asteapta! :) Vor fi cu siguranta destule lucruri noi. Vorba cuiva drag: "Sa te bucuri de fiecare moment din perioada aceasta, care-i cu totul deosebita!" 

  Cam atat pentru moment... Lucrurile stau bine, revenim la lucru, asta dupa ce ne-am rasfatat cu o mini-vacanta de Pasti! Primvara pare-se e aici, insa ne mai da emotii zilele acestea cu ploi si temperaturi mai mici. 

  Dat fiind ca weekend-ul aproape s-a terminat, va doresc tuturor un inceput de saptamana minunat si mult soare in suflet! 

                                                                                                 Gand bun,

                                                                                               Amélie

Nimic nu e intamplator

Hei! 

   Nimic nu e intamplator cum poate parea uneori...Lucrul acesta mi s-a aratat de multe ori de-a lungul timpului. Toate ni se intampla cu un anume motiv. Exemplele sunt nenumarate, insa am un exemplu recent. Ieri seara discutam despre un subiect destul de personal(a fost o discutie relaxata in doi)...si dupa ce am incheiat conversatia respectiva, vine un om, pe care il stiu doar din vedere, cu care nu am mai discutat niciodata, DAR care culmea-culmilor vine si intareste niste aspecte esentiale ale discutiei anterioare. Omul acesta a pus punctul pe I, a tras o concluzie la discutia de dinainte fara sa aiba nici cea mai mica implicare! A fost ciudat, dar in acelasi timp mi-a adus o oarecare incredere ca sunt pe drumul cel bun si ca lucrurile trebuie si e frumos sa se intample, deoarece asa este firesc...N-am sa intru in detalii acum...



  Chestia aceasta am scris-o acum destul timp, anul trecut in preajma sarbatorilor...Acum e momentul sa contiunui cu acest articol si cu ideile pe care incercam sa le expun la vremea aceea...
  Azi a fost o zi speciala din multe motive...unul dintre acestea este ca azi l-am vazut pe micutul nostru copilas (da, o sa fiu mamica) pentru prima data. E atat de micut si totusi atat de puternic! Imi batea inima cu putere pana sa-l vad pe ecran...Iar cand medicul mi-a spus ca totul e in regula si totul se dezvolta in parametri normali, mi-am revenit si toate emotiile de ingrijorare s-au transformat in emotii pozitive...Am iesit din cabinet cu zambetul pe buze, iar cand am iesit afara, am imbratisat omul cel mai aproape de sufletul meu si i-am zis: "L-am vazut, l-am vazut!"...
  Ei, de ziua lui (caci acesta este un al doilea motiv pentru care ziua aceasta a fost una speciala) a primit cel mai frumos cadou: sa stie ca totul e in regula cu noi!
 

  Acum revenind la ceea ce am scris prima data acum cateva luni...da, nimic nu-i intamplator! Si lucrurile se intampla atunci cand trebuie! Cine ar fi zis ca mi se vor intampla atatea lucruri minunate acum cativa ani...Eu una eram destul de sceptica cu privire la viitorul meu, dar nu sufeream din cauza asta; adica nu mai sufeream...Ma resemnasem cumva si ii eram recunoscatoare Lui ca sunt sanatoasa si ca lucrurile merg bine in viata mea... Dar ceva lipsea cu desavarsire... Acel ceva a aparut la momentul potrivit. A trebuit sa treaca ceva timp pana sa traiesc ce am trait, traiesc de cativa ani incoace...
  Din propria experienta va spun ca daca lucrurile nu merg bine acum, cu siguranta se intampla dintr-un anume motiv...Revizuiti-va un pic viata, stati pentru o clipa numai cu voi insiva si apoi ridicati capul pentru a putea vedea ce-i in jurul vostru! Si uitati-va cu atentie!
  Am eu o vorba a mea care suna cam asa: "Lucrurile bune se intampla oamenilor cu adevarat buni!"
  Iar daca totul este bine in viata voastra fiti recunoscatori pentru tot ce aveti!
  Eu ii sunt recunoscatoare Lui pentru ca faptul ca lucrurile merg bine in viata mea! Cel mai mult imi doresc sa fim sanatosi cu totii sa ne putem bucura de clipele minunate care apar, iar daca nu sa fim destul de puternici sa depasim greutatile ca mai apoi sa ne putem bucura din nou...
  Mi-a venit acum in minte coloana infinitului a lui Brancusi...care reprezinta parcursul vietii omului...inchiderea simbolizeaza partile grele din viata omului, iar deschiderea lucrurile bune...De aceea ea se termina cu o deschidere...simbolizand aspiratia catre pozitivism!
  Gata cu filosofia...mai povestim! :)

                                                                                                 Gand bun, 

                                                                                      

                                                         Amélie

Ritual de infrumusetare

Hei!

   M-am gandit ca ar fi bine sa scriu despre ritualul meu de infrumusetare. Si iata ca incep cu cateva citate despre subiect care mi se par faine. 

Prin urmare acest articol va fi dedicat ingrijirii fetei, makeup-ului, produselor de makeup si sfaturilor pentru ingrijirea fetei. 

   Eu am un ten normal ca tendinte spre gras in zona T. Cred ca majoritatea femeilor se incadreaza in aceasta tipologie. 

  Obisnuiesc sa ma machiez zilnic, bineinteles cu exceptia zilelor cand nu ies intr-un loc unde trebuie sa fiu aranjata si a zilelor cand stau acasa. Deci nu folosesc makeup non stop. Nici nu este bine pentru ten. 

   Ritualul meu de zi cu zi nu este nici simplu, dar nici complicat. Poate sunt subiectiva, asta decideti voi. 

  Buuun! Sa incepem! Dimineata ma spal pe fata, intotdeauna, cu apa rece si nu folosesc sapun sau altceva. Doar atunci cand imi fac dus/baie folosesc un gel de curatare (potrivit pentru tipul meu de ten) sau sapun Dove. 

   Inainte de orice aplic o crema. Folosesc Nivea Make up Starter- o crema cu consistenta usoara,  cu efect hidratant si care se absoarbe foarte repede de ten. Crema nu ar trebui sa lipseasca din ritualul oricareia dintre voi deoarece hidrateaza tenul. 

   Dupa crema aplic fondul de ten. Am incercat mai multe, insa cel mai bun mi s-a parut: Fonul de ten de la Astor- Lift me Up. Acum folosesc fondul de ten de la Rimmel London- Extra Lasting 25.  Acest fond de ten mi se pare destul de bun, are consistenta relativ usoara, are putere mare de acoperire si chiar rezista pe ten ore indelungate! 

Aveti mare grija la nuanta pe care o luati; aceasta trebuie sa fie in acord perfect cu pigmentul tenului vostru- in definitiv nu vreti sa purtati o masca, ci doar un fond de ten care sa va acopere eventualele imperfectiuni si sa va lumineze in mod natural tenul! Chiar zilele acestea auzeam la TV pe Mirela Vescan- printre cele mai bune in domeniul makeup-ului, ca fondul de ten se aplica cel mai bine cu mainile curate, mai precis cu buricele degetelor, facand miscari circulare. Fondul de ten trebuie intins foarte bine si in niciun caz nu va opriti la barbie! Mai inaintati putin spre gat cu o cantitate mica. Deseori am vazut acea linie inestetica care apare la limita dintre barbie si gat...E de evitat! 

   Folosesc si un baton corector (Avon-gama Color trend) pentru a estompa eventualele cearcane sau imperfectiuni vizibile. 

  Apoi aplic cu o pensula mare un strat subtire si uniform de pudra. Nu folositi foarte multa deoarece veti pierde aspectul natural. Pudra are rolul de a fixa fondul de ten.

  Cum spuneam obisnuiesc sa ma machiez si chiar imi place foarte mult! Imi place sa combin culori si sa obtin diferite efecte. Folosesc toate culorile si asta pentru ca imi permite culoarea ochilor (caprui- verde, mov, nuante de pamant- maro, auriu, bej etc.), roz, portocaliu, albastru etc. Nu am o trusa de farduri renumita, este o paleta cu multe culori luata de la un butic de profil, cred ca e nemteasca nu stiu exact. Alaturi de aceasta paleta mai am fardurile de la Avon, gama True Colour Quad (dar cele ca in imagine, cele noi nu mai sunt la fel de bune). 

  Dupa ce realizez un machiaj potrivit tinutei, momentului zilei (de zi, de seara) aplic Creion retractabil de la Avon. Le am aproape pe toate ca si nuante si aleg nuanta in functie de machiaj. Sunt foarte bune si rezista mai mult de 12 h- cel putin la mine! 

  Rimelul definitiveaza machiajul ochilor. Nu am unul preferat, asa ca am folosit mai multe game de-a lungul timpului: Avon, Rimmel, Oriflame etc. Oricum ar fi aleg unul pentru volum si cu o periuta de marime medie. 

  Bineinteles ca nu am uitat de sprancene! Pe ele le "tratez" cu fard de sprancene intr-o nuanta cu un ton/ doua mai deschisa decat sprancenele mele- asa e indicat. 

  Urmeaza sa aplic fardul de obraz- blush-ul cum se spune, cu o pensula speciala- oblica. Il prefer pe cel rozaliu, care da tenului meu alb o stralucire frumoasa. Imi mai plac si perlele sidefate.

   Rujul este ultimul produs pe care il adaug. Imi plac nuantele de roz natural, roz fuchsia, rosu, grena, piersica- depinde de restul machiajului.  

   Cam acesta este ritualul meu zilnic de infrumusetare. Machiajul meu dureaza 15-20 minute, iar daca ma grabesc poate dura chiar si mai putin (depinde cat de mare e graba! hahaha!:)))

  NU uitati: demachierea facuta corespunzator in fiecare seara este un MUST. Fie ca alegeti servetele demachiante (fara alcool) sau demachiant crema, nu renuntati niciodata la acest pas si nu dormiti machiate decat daca este absolut imposibil sa va demachiati, nu aveti cu ce etc.

   Inchei acest articol cu promisiunea ca urmeaza unul in aceeasi nota- cu imagini care contin diferite machiaje- potrivite mai multor momente, evenimente etc. 

                                                                                                     Gand bun,

                                                                                                

                                                                             Amélie

Retete a la Amélie- Lasagna bolognese

Hei!


   Acest articol este dedicat gatitului si in special primei retete culinare care va aparea aici pe blog. Prima dintr-un sir lung.
   Acum ceva ani nu stiam ca pot gati. La mama acasa cum se zice gateam foarte rar, sau mai bine zis pregateam cate ceva rareori. Mama nu ma punea sa gatesc, iar datile in care faceam ceva, ma limitam la lucruri simple si practice: cartofi prajiti, o friptura, o prajitura simpla etc. Asa incat atunci cand a trebuit sa ma apuc de gatit stiam totul la modul teoretic, din principiu. O urmaream pe mama mai tot timpul gatind, stateam pe langa ea si asa am memorat foarte multe feluri de mancare.
Cel mai teama mi-a fost de ciorba! O sa radeti, dar da, mi-a fost teama de gatitul unui fel atat de simplu (am descoperit mai apoi). Ma gandeam deseori cum sa poti da un gust bun la o oala intreaga de apa in care pui legume, carne etc. Dar ideea e ca ciorba este printre cele mai simple feluri de gatit si ma bucur ca am descoperit asta.
Cand fac mancare nu folosesc tot timpul cantitati precise, ci pur si simplu ma pliez pe nevoile noastre; potrivesc gustul -ca ma pricep la asta- din instinct. La prajituri treaba sta total diferit. Acolo lucrez cu gramaje precise, altfel nu iese ceea ce trebuie.
Prima reteta este "Lasagna bolognese". Reteta e luata de pe internet, dar am adaptat-o eu putin pe ici, pe colo. Prima data cand am preparat-o, recunosc, nu mi-a iesit, dar nu stiam cateva detalii destul de importante care in reteta folosita nu apareau, de aceea esecul. Dar a doua oara a iesit perfect!

Lasagna bolognese

Ingrediente: foi de lasagna, parmezan, 50 g unt.

*Foile de lasagna trebuie neaparat scufundate in apa care clocoteste, cateva minute, apa in care ati pus sare si putin ulei pentru a nu se lipi foile una de alta. Faceti acest lucru inainte de a asambla lasagna chiar daca pe cutie scrie ca foile NU necesita fierbere! Aveti inceredere! 

Sos bechamel: 4 linguri unt, 4 linguri faina, 500 ml lapte, sare, piper, 1 lingura parmezan.

Sos bolognese: 500g carne tocata, 1 ceapa mare, 1 morcov, 3/ 4 linguri ulei, o conserva rosii tocate/ suc/sos de rosii, 2 catei usturoi, sare, piper. 

Preparare:  

 Sos bolognese: Ceapa tocata marunt si morcovul dat prin razatoarea mica se calesc in tigaie cu sare, pieper. Se adauga carnea si usturoiul si se lasa sa se gateasca. Cand s-a gatit adaugati sucul/sosul de rosii si daca necesita putina apa (eu nu am pus pentru ca sucul era destul de lichid). Se acopera si se lasa la foc mic 15-20 minute. 

Sos bechamel: Intr-o craticioara se inginge untul cu sare piper, apoi se adauga cele patru linguri de faina una cate una si laptele caldut. Amestecati continuu si cand obtineti un sos cremos adaugati si o lingura de parmezan si opriti focul. 

Intre timp puneti apa la fiert pentru foi. Dupa ce ati terminat  sosurile fierbeti foile 1-2 minute si le puneti pe un platou nesuprapuse. 

Asamblarea: Intr-o tava (ideal ar fi sa fie cat latime foilor de lasagna) puneti hartie de copt si apoi primul strat de foi peste care pueti din belsug sos bechamel si apoi sos bolognese, parmezan. Inca un strat de foi si tot asa...in functie de cat de inalta vreti sa fie. Sfatul meu este sa o faceti cat peretii tavii de inalta sa nu depasiti. De asemenea ultimul strat va trebui acoperit cu sos bechamel, sos bolognese si parmezan. Acesta nu va mai fi acoperit ulterior. Acoperiti tava cu folie de aluminiu si o introduceti in cuptorul preincalzit 20 minute si apoi scoateti folia, lasand-o inca 5-10 minute pentru rumenire. Totul la foc potrivit. 

Cam aceasta este lasagna mea si merge de minune cu un pahar de vin alb, demidulce. 

 Pofta buna! 

P.s. Va promit multe retete de aici inainte! 

                                                                                                            Gand bun,

                                                                               Amélie

De suflet si mai ales din suflet!

Hei!

   Azi e ceas aniversar pentru mine si sotul meu. Acum un an pe vremea asta spuneam "Da!" din toata inima. Iata, ca s-a scurs un an de la logodna noastra, moment de care imi amintesc mereu cu placere.
Am avut norocul sa gasesc in EL tot ce am nevoie: respect, apreciere, protectie si mai presus de orice iubire sincera! Atunci cand este vorba despre iubire adevarata, simti pur si simplu- asta am simtit si eu!
  E minunat sa gasesti omul care te completeaza perfect, care sa iti stea alaturi la bine si la greu neconditionat! Momentul cu "Da!" a culminat peste o jumatate de an cu nunta noastra; nunta care a fost extrem de frumoasa! Drept urmare, pun aici marturie a bucuriei si a celei mai frumoase zile de pana acum, videoclipul cu momentele cheie din ziua nuntii noastre!
  La multi ani pentru noi, iubitul meu! Sa fim sanatosi si sa ne bucuram in continuare de ceea ce traim impreuna! Momentele frumoase sa le pastram vii si sa le aducem ori de cate ori simtim nevoia in prezent pentru a ne bucura, iar si iar, de ele (oricare ar fi acel prezent), iar momentele dificile sa le depasim cu fruntea sus! In definitiv asta e tot ce conteaza: sa stii sa de te bucuri de tot ce ai si sa treci cu bine peste incercari!

                                                                             Gand bun,

                                                          Amélie

Din copilaria de altadata...

Hei!

    Miroase a vacanta! Vacanta de sarbatori e aici! Craciunul este la cateva zile distanta, lucru pe care deocamdata nu-l realizez atat de bine, poate pentru ca nu-i zapada.  Azi am umblat prin magazine dupa cadouri pentru cei dragi! Pentru fiecare dintre ei am ales cate ceva in functie de stil, preferinte, nevoi de ce nu. Imi place sa fac cadouri! Ma simt bine atunci cand ofer si bucuria celui care primeste imi da un sentiment bun de fiecare data! 

    Vorbeam zilele acestea despre copilarie si despre cum erau sarbatorile in vremea copilariei...Asteptam cu nerabdare ziua de 24 decembrie cand mergeam cu mic cu mare la colindat prin sat! Ne pregateam colindele cu cateva zile bune inainte; repetam si stabileam colindele si bineinteles traseul. In noaptea aceea abia daca dormeam...la patru jumatate era trezirea, iar la cinci porneam la colindat. Mamaie (pentru ca asa am spus bunicilor mei-mamaie si tataie) imi pregatea de cu seara traista de "colindete". Iernile erau altfel in copilaria mea...aveam zapada la fiecare Craciun.      Era atat de frig incat ni se lipeau narile... La colindat primeam in general covrigi si uneori- spre foarte rar chestii mai dosebite: mere, nuci, eugenii, biscuiti populari (din aceia patratosi de-ti spargeai dintii cu ei:)) sau si mai si napolitane cu crema. Colindam din casa in casa si ce-i mai frumos, este ca oamenii ieseau; putini erau cei care nu primeau cu colindul! Imi amintesc de acest colind care deschidea reprezentatia noastra: 

"Foaie verde portocala,

Noi suntem copii de scoala, 

Si-am plecat sa colindam, 

Covrigei sa capatam!

Ne dati? Ne dati? 

Ori nu ne mai dati?!" 

 Ajungeam acasa franta, cu obrajii rosii si infrigurata, dar cu o bucurie imensa in suflet!Numaram bineinteles de fiecare data covrigii capatati!
     Mos Craciun venea negresit! Gaseam sub brad cadouri frumoase si mult asteptate. Imi sunam cea mai buna prietena (pe Ana) a doua zi, de pe fix , si ne povesteam una alteia ce-am primit de la Mos!Lucrul acesta se intampla cand am mai crescut si aveam si noi telefon fix- aveam telefon din acela cu roata si tare importanta ma simteam cand dadeam de roata aceea sa formez numarul! Ironia sortii era ca pe vremea aceea numerele de telefon in zona noastra erau formate din ghici cate cifre? Raspuns: 2! :))))) Discutia mea si a Anei era grozava! Care mai de care cu laudele :))). Aproape de casa mea era un delusor care iarna se transforma in partie! Aveam o gasca mica, dar buna! Eram eu, Ana si Alexandru aka Alica fratele ei, Cosmin, Catalina si Alin. Nu plecam pana nu ne chemau parintii indelung. Uneori mancam zapada cand ne era sete, doar ca sa nu ne ducem acasa :))). Era atat de frumos iarna...

    Deseori ma apuca melancolia gandindu-ma la acele vremuri de demult... Ma bucur enorm ca am avut o copilarie asa frumoasa si plina de bucurii simple, dar care insemnau enorm. Pastrez inca vii multe amintiri din copilaria mea! Si cand deschid acea cutiuta din suflet pe care scrie copilarie simt o emotie deosebita de fiecare data! Am avut o copilarie frumoasa plina de trairi minunate! Am avut prieteni de joaca cum rar gasesti, la care am tinut foarte mult! Cu alte cuvinte am avut o copilarie la care ma intorc cu gandul de fiecare data cu mare, mare drag!

                                                                       Gand bun,

                                                          Amélie

Povesti la gura sobei

Hei!

    Ieri am fost la tara si ca de fiecare data bunica sotului meu ne-a povestit despre obiceiurile de acum 60 de ani cu ocazia sarbatorilor... Recunosc ca am mai auzit acele povesti, insa de fiecare data ma captiveaza si imi face placere sa o aud vorbind.
    La sfarsitul anului se facea ingroparea anului, denumirea de revelion era necunoscuta pe atunci. Si la ingroparea anului tinerii faceau tot felul de obiceiuri...
    Pentru a vedea daca se potrivesc cu alesul, una dintre fete (de obicei bunica facea asta) arunca in gura sobei doua fire de par de porc- firele de par reprezentau barbatul si femeia. Daca firele de par se incolaceu unul in jurul altuia in foc era de bine, cei doi tineri aveau sa se uneasca, daca firele de par sareau cat colo unul de altul nu era nicio sansa!
    Un alt obicei il constituia insemnarea parilor...Pe intuneric tinerele fete mergeau la captul unui gard al unui vecin si legau parii. Cum se facea asta? Pai, fiecare fata avea cate o ata, panglica sfoara etc. si legau cate un par cu ata respectiva. A doua zi se duceau sa vada ce par au legat. Daca parul legat era jupuit- viitorul sot avea sa fie sarac;  daca era inadit-adica erau doi pari legati unul de altul- fata respectiva se marita de doua ori; daca era stramb-sotul avea sa fie cocosat si tot asa...
    Tot ca sa-si afle alesul tinerele fete puneau asa numitele "puntii". Intr-o srachina se puneau mai multe obiecte: carbune, inel, pieptene, grau. Si apoi fata extragea din strachina unul din obiecte care avea sa-i spuna ceva despre viitorul sot. Daca scotea carbunele- el era urat, negru precum taciunele; daca scotea pieptenele- era dintos; inelul si graul insemna ca viitorul sot era bogat...
    Acum 60 de ani nu existau cluburi sau discoteci...asa ca distractia era la hora. Hora se tinea in sat. Sa nu va imaginati ca se mergea seara...nu! Fetele se gateau care mai de care si porneau la hora, pe la ora pranzului si nu stateau decat pana la amurg; trebuiau  sa fie acasa pana se intorceau vacile de la pascut, cam asta era intervalul...
    Tot auzind-o pe bunica povestind, stateam si ma gandeam cat de simpla era lumea de atunci si cum stiau ei sa se bucure de viata. Faceau toate acele obiceiuri si se distrau la modul cel mai simplu si curat cu putinta!
   Va promit, cand am sa mai merg am sa mai "culeg" povesti de-ale bunicii si o sa le scriu...

                                                                       Gand bun,

                                                          Amélie

Amintiri...

Hei!

  Zi de noiembrie, friguroasa si mohorata...Intr-o astfel de zi, imi savurez cafeaua, stand la caldurica si vizionand un film care se numara printre preferatele mele  "all time": "Eat, pray, love". Este un film grozav...

  Mie imi place foarte mult Italia si pana acum doi ani o stiam din filme (filmul de mai sus este unul dintre ele), carti, fotografii, emisiuni tv care aveau ca subiect principal aceasta tara, absolut minunata! Eram si sunt inca fascinata de tot ce inseamna Italia: peisaje, mancare, oameni, arhitecura etc. 

Am fost extrem de bucuroasa cand a venit ziua in care am cumparat biletele de avion si Italia avea sa mi se arate atat de vie ochilor! Pentru aceasta calatorie la care am visat intotdeauna trebuie sa-i multumesc, sotului meu care a facut posibila calatoria, dar si rudelor de acolo care ne-eu primit cum nu se poate mai bine: Gratziela, Rino si simpatica lor fetita Daria! 

  Auzisem si vazusem atatea lucruri despre Italia, si-mi imaginam oare cum o fi cu adevarat. N-am fost dezamagita, ba din contra! Calatoria mea in Italia a fost minunata! Ochii mei s-au bucurat de toate frumusetile Italiei (zona de sud- Calabria), am vazut locuri extrem de frumoase! Papilele gustative s-au bucurat de cea mai buna mancare. Am trait un sentiment oarecum ciudat- acolo mancarea are gust, cel mai bun gust! Pur si simplu mancarea este delicioasa: am mancat cele mai bune paste, pizza, am incercat multe feluri de branza si bineinteles m-am bucurat nespus de "gellato italiano"- inghetata italieneasca artizanala, care este grozava! Fara indoiala si oamenii sunt simpatici. Italienii sunt zambitori si mereu cu zambetul pe buze. In doua saptamani am prins si cateva "boabe" de italiana, lucru care ma facea sa ma simt extrem de bine! Italiana este atat de melodioasa si parca ai un anume sentiment atunci cand o vorbesti...Daca as fi stat mai mult cu siguranta ca aveam sa ma descurc si mai bine! Pastrez inca vii toate amintirile mele din Italia si mereu imi aduc aminte de zilele acelea foarte frumoase, petrecute pe taram italian, alaturi de oameni dragi, de care mi-e dor...

Imi doresc sa revin! 

...Acum revenind la ziua aceasta de noiembrie...am revazut filmul "Mananca, roaga-te, iubeste", film care m-a readus in Italia, intr-o oarecare masura. Si ce sentiment fain am atunci cand stiu ca si eu am bifat experienta mult dorita, numita: Italia! Va recomand cu caldura filmul. Este inspirat dintr-o poveste reala, a unei scriitoare de origine americana. Distributia este destul de buna, dupa gustul meu: Julia Roberts si Javier Bardem, actori care mie imi plac. 

De asemenea va recomand si cele doua volume care au inspirat filmul, respectiv: "Mananca, roaga-te, iubeste" si "Si-am spus da!". Mi-am propus sa le recitesc, de dragul amintirilor si al trairilor pe care aceste carti mi le trezesc. 

 Am sa pun in acest articol si cateva fotografii sugestive pentru film si poate cine stie, poate am sa va trezesc interesul. Maine va promit reluarea unui vechi post, strict despre volumele mentionate mai sus. 

O dupa-amiaza minunata! 

                                                                           Gand bun,

                                                                                                           

                                                           Amélie

Geanta unei femei

Hei!

  Toata lumea are anumite pasiuni pentru diverse lucruri, dar nu inseamna ca suntem cu totii materialisti. Pur si simplu dezvoltam un atasament fata de anumite lucruri care ne plac foarte mult; lucruri de care nu ne putem desparti. Unele femei (caci imi permit sa vorbesc despre femei deocamdata) sunt pasionate de pantofi si isi cumpara zeci de perechi pentru ca asta le place lor. Altele au o pasiune pentru esarfe si in garderoba lor gasesti "n" modele, marimi, texturi, culori etc. 

  O mare parte dintre femei au o pasiune nebuna pentru genti. In aceasta categorie ma incadrez si eu! Am si inca imi mai doresc multe modele de genti! De-a lungul timpului am strans o sumedenie de genti...Uneori cand mai ajungeam acasa cu vreo geanta noua, toti ai mei o luau razna; mama imi spunea: "Iar ti-ai luat geanta?!" si eu ranzand foarte fericita ii spuneam: "Oh, daaaaa!" :)))

  In ultimele 2 luni, mi-am luat doua genti! Una nuanta camel cu niste fermoare simpatice pe fata, iar cel mai recent a fost saptamana trecuta cand mi-am luat, in sfarsit, o geanta rosie! Foarte rosie! :)))

  Mari sau mici, colorate sau in culori neutre gentile nu au cum sa lipseasca din accesoriile unei femei! Orice femeie, dupa mintea mea obsedata de genti, trebuie sa aiba macar vreo 4 genti! Nu includ aici si clutch-urile :))). 

  Dar in articolul meu nu vreau sa vorbesc despre geanta ca si accesoriu, ci despre ce se gaseste in geanta unei femei. Interesant nu? Cred ca acesta este un mister pentru unii dintre barbati care pesemne se intreaba deseori despre ce anume contine. 

  E drept se spune asa, barbat fiind, nu trebuie sa umbli in geanta unei femei! Geanta ei este un obiect sacru! Si nu trebuie sa umblati acolo pentru ca am ascunde ceva in ea, ci pentru ca geanta face parte din intimitatea noastra! 

  Personal am in geanta de toate...ca nu cumva sa ma trezesc in vreo anumita situatie si sa nu am ce-mi trebuie. Bineinteles, recunosc ca am si "chestii" pe care uneori la car degeaba, dar deh, nu ma pot abtine! :))

  O sa listez mai jos cam ce poate sa contina geanta unei femei: 

• portofel (bani, card/uri, maruntis)
• telefon mobil
• chei
• servetele (de toate felurile)
• gel antibacterian
• un anticearcan multifunctional (care sa te salveze in orice situatie)
• un parfum pentru geanta (sa-ti dai refresh oricand simti nevoia- sau pentru datile in care uiti sa-ti dai cu parfum-se intampla atunci cand pleci pe graba)
• un ruj in culoarea preferata
• un balsam de buze 
• accesorii de par (un clestisor si un arici de par-in cazul in care ai parul lung si te hotarasti sa-l prinzi de-a lungul zilei)
• un pix
• un carnetel/agenda
• o mica farmacie (cateva pastile pt dureri de cap, stomac, plasturi- asta in ca ai nevoie si nu ai acces la o farmacie)
• un absorbant (sa nu fi niciodata luata prin surprindere)
• pieptene (nu se stie ce furtuna te prinde si...totul se poate transforma intr-o "bad hair day", asa ca poti evita)
• un ac de siguranta (ca sa fii tot timpul in siguranta!- glumesc bineinteles-nu se stie ce ti se poate descoase etc.)
• guma si/sau bomboane mentolate
• ochelari de soare, umbrela (atunci cand e cazul)

Si asa mai departe...Lista este adaptabila in functie de fiecare femeie si de nevoile ei. Lista este inspirata de ceea ce contine geanta mea in momentul acesta. 

Natura meseriei mele impune si altele, insa cred (sper ca nu-s vreo ciudata care are o gramada de lucruri prin geanta) ca obiectele pe care le-am enumerat eu, se regasesc si in gentile voastre!

  Astept completari, de ce nu. Ba chiar sunt curioasa ce mai aveti voi prin genti! 

                                                                                                                   Gand bun, 

                                                                                

Amélie

                                                                           AMÉLIE

Organizarea unei nunti- Partea a II-a

Hei!


  Incep partea a doua, scriind pentru inceput despre alegerea muzicii, cameramanului si a fotografului. In opinia noastra muzica era cel mai important aspect! Daca muzica nu este buna, atunci petrecerea nu are succes si spun asta din experienta altor nunti unde muzica a lasat de dorit. Indiferent de ce alegeti DJ, band etc. trebuie sa va asigurati ca sunteti pe aceeasi lungime de unda cu ei si ca va inteleg dorintele. Noi, nefiind adeptii formatiilor sau a tarafurilor...am ales DJ. I-am comunicat foarte clar preferintele noastre, astfel incat sa ne cunoasca gusturile. Am avut un DJ foarte bun, care a stiut sa jongleze cu piese de toate genurile.
  Fotografiile sunt amintiri care raman vii peste ani. Calitatea si modul in care sunt realizate acestea nu trebuie sa lase de dorit! Din nou am avut bucuria de a lucra cu profesionisti la partea foto-video care s-au pliat pe cerintele noastre.

  La capitolul decor am stiut clar ce imi doresc. Am avut o tema de culoare noi ca miri, tema pe care am adaptat-o:  la decorul salii de eveniment, buchet, lumanari si tort. Ideal este sa se asorteze culorile alese cu designul salii, sa nu apara discrepante.

  Pentru vestimentatiile de nunta, este bine sa cautati din timp, mai ales rochia de mireasa deorece este posibil sa necesite ajustari care la o astfel de rochie dureaza destul de mult! Pe viitoarele mirese le sfatuiesc sa probeze cat mai multe modele. Bineinteles ca fiecare are ceva in minte, dar e bine sa incerci cat mai multe forme, modele pentru ca e posibil ca modelul pe care l-ai visat atat de mult sa nu te avantejeze! Asa ca incerca cat mai multe!

  Verighetele sunt si ele foarte importante! Trebuie alese cu grija si neaparat sa fiti convinsi de alegerea facuta deoarece le veti purta toata viata! Mergeti din timp si cautati, probati. Sansele sa gasiti verighetele dorite exact pe masura voastra sunt destul de mici. Este necesara comandarea lor si pana vor fi gata dureaza in functie de complexitatea modelului. Noi am ales un model clasic si de bun gust. Chestia speciala este ca sunt gravate cu numele fiecaruia- ceea ce mi s-a parut extrem de romantic! Suntem foarte incantati de ele si multumiti de brandul ales!

  Cu totii stim ca pregatirea unei mirese este foarte complexa! Rezerva din timp locul la salon! Programarile se fac si cu mai mult de jumatate de an inainte, mai ales la saloanele foarte cautate! Este esential sa faci o proba la coafura, pentru a nu risca sa nu iti iasa ce vrei in ziua cu pricina. Nu stiu daca si la machiaj este necesara o proba, personal nu am facut, dar daca esti nesigura poti face proba si la machiaj.

  Primordial este programul zilei nuntii! Stabiliti din timp cum vor decurge toate evenimentele, de ce aveti nevoie in ziua respectiva! Un program scris va salveaza! De asemenea ar trebui sa comunicati si la restaurant modalitatea in care va decurge seara! Daca vreti detalii, sunt gata sa vi le ofer!
  Noi am fost foarte organizati, totul a decurs asa cum ne-am planificat. Nu am avut intarzieri, lipsa de sincronizari, nimic de acest gen. La restaurant totul a decurs asa cum am planificat. De exemplu felurile de mancare au fost aduse la anumite ore, intre mese au avut loc diverse chestii, etc.
  O chestie care a avut un mare impact asupra invitatilor nostrii a fost o prezentare ppt. realizata intru-totul de subsemnata, dupa ideea mea. Prezentarea a constat in o serie de fotografii cu noi doi, de-a lungul relatiei noastre. Ne-au marturisit cu totii ca au fost profund impresionati si emotionati totodata la vederea amintirilor noastre!



  Una peste alta am avut parte de o nunta extraordinar de frumoasa si de bine organizata! Ne-am implicat la maximum si ne-am dedicat realizarii unui eveniment care sa ne aduca bucurie nu numai noua, ci si invitatilor nostri. Feed-back-ul a fost pozitiv din partea tuturor, lucru care ne-a bucurat si mai tare! Toata lumea ne spunea ca e stresant sa organizezi o nunta, ca este greu si ca in timpul nuntii nu s-au putut bucura de eveniment. Erau prea stresati ca totul sa fie bine si...ratau cu alte cuvinte bucuria momentului! Noi nu am fost stresati si sunt cat se poate de sincera cand spun asta! Am facut totul degajat, nu am facut alegeri pripite si am fost destul de organizati cu toate astfel incat sa nu intram in panica din diverse motive. Am simtit bucuria fiecarei clipe intens si am fructificat fiecare moment!
  In definitiv nunta nu trebuie sa fie un eveniment pe care sa-l facem ca trebuie.  La sfarsitul zilei e foarte frumos sa putem spune ca am avut nunta pe care ne-am dorit-o si NU bine ca am scapat si de asta!
  In speranta ca articolul acesta va placut, inchei prin a va dori sa aveti o nunta asa cum ati visat!
Daca aveti nevoie de idei, sfaturi va stau la dispozitie!


                                                                                                                              Gand bun, 

                                                                                

AMÉLIE