marți, 7 februarie 2017

Despre bunici...

Nu am mai scris de ceva vreme...dar ma macină un dor nebun de bunicii mei...
Cand suntem copii si chiar adulți fiind avem impresia că bunicii vor fi veșnic in preajma noastră, ca vor fi lângă noi mereu... Dar, din păcate, nu este asa...
Imi amintesc de fiecare dintre ei atat de clar încât parcă inca sunt aici...
Imi amintesc de bunicul din partea tatălui cand mă ducea la scoală cu bicicleta, in dimineți răcoroase... Niciodată nu era prea frig pentru el. Era un om bun, blând care stia multe lucruri...
Imi amintesc de bunica (mama tatălui meu) care îmi făcea sendviș cu ou prăjit, da, cu ou prăjit ... Uneori imi fac un astfel de sendviș pe care îl mănânc încet, sperând sa mai simt gustul de odinioară... Bunica gatea grozav! Bucuria ei era sa.si vada nepotii, copiii stand la masa si mâncând cu pofta din bucatele ei...
Cand mă gândesc la bunicii din partea mamei...mi.i amintesc stand in poarta, facandu.mi cu mana atunci când plecam de la ei... Si le făceam cu mana pana nu.i mai vedeam deloc, dar stiam ca sunt acolo si ca ma asteapta sa mă întorc.
Mi.aduc aminte ca.i făceam lui tataie prajitura...faina,zahar apa si cacao... O puneam in cuptorul sobei din bucătărioara lor si apoi i.o serveam tare mandra... Săracul nu protesta niciodată, manca câteva guri din "prajitura" aia si mă lauda mult...
Bunicul a fost orb peste 20 de ani...el "vedea", auzind, pipăind... Cand ne cumpăram cate ceva, mergeam la el sa.i aratam... Pipaia încet lucrurile si le admira, desi nu vedea nimic...
Mi.l amintesc ca îmi saruta mana atunci când veneam pe la el, parca intr.un gest de plecăciune... Cand l.am prezentat prima data pe viitorul sot mi.a zis apoi cu mare convingere: "Asta e băiat de boier"...adica il simțea cumsecade si potrivit pentru mine!
Mamaie era o femeie cocheta...ii plăcea sa se aranjeze. Parca o vad...se imbraca frumos, punea geanta pe umăr si pleca la oraș... Mă punea deseori sa.i fac unghiile cu oja rosie, asa ii plăcea ei...si făceam amândouă un ritual din asta! Dansa in bucătărie, punandu.si mâinile la spate ai suierand usor printre buze .. Mă amuzam terbil si dansam si eu cu ea odata!
Timpul n.a crutat pe niciunul dintre ei...anii au trecut, eu am crescut si ei au îmbătrânit rând pe rând, lăsând la vedere fire de par albe ca de nea si mâini imbatranite de timp...
Bolile i.au adus in final la pat...unde mai erau bunicii de altădată?! Veseli, dornici sa aibă grija de noi cum stiau ei mai bine... UNDE?!
DUMNEZEU i.a luat pe rând, aducandu.mi de fiecare data o mare tristete in suflet care rămâne pentru totdeauna... Ce rămâne in urma lor, rămâne dorul si amintiri dragi sufletului meu...
Mă gândesc deseori la ei...si mi se face dor sa.i vad, sa.i aud, sa le strâng mana in mana mea...
Asa ca daca ai bunici, mergi si vizitează.i, stai cu ei cat poti de mult, povesteste.le lucruri, faceti lucruri împreună daca sănătatea lor va permite!
Caci vine o zi blestemata cand boala si moartea nu iartă...
Sper sa nu întristez pe nimeni, dar daca nu scriam mă apasa prea tare pe suflet...
Mi.e dor de ei, de bunicii mei dragi!

miercuri, 21 decembrie 2016

La final de 2016...

Stiu, a trecut foarte mult de la ultima postare! Cu timpul, meditația la propria persoana, la propriul suflet stau mai rau, Matei imi ocupa mare parte din timp asa ca am ajuns sa scriu rar spre deloc! Nu ma vaiet, caci viata de mamica full time asa cum e ea plia zi de zi, mă împlinește sufletește mai mult ca orice!
DAR momentul de recenzie a venit...
2016...un an plin, un an cu de toate in meniu daca pot sa spun asa!
Am avut parte de multe momente frumoase, dar si de clipe triste ca deh, asa e in viata!
Am pierdut.o si pe mamaie...mamaie de care si acum mi.e extrem de dor... Ea statea cuminte acolo pe canapeaua ei si ma astepta sa ii deschid usa... Ii povesteam despre noi ce am mai făcut, ce mai avem de gand... Ea asculta si ma aproba in toate. Eh, acum...camera lor e goală si îmi provoacă de fiecare data o strângere de inima cand ajung acasa si constat ca nu mai e nici tataie, nici mamaie...
Bunicii s.au dus in ceruri toti patru. Ne veghează de acolo cu siguranță...
Dar sa schimbam puțin tonul trist cu unul mai vesel... Matei s.a facut băiat mare, mă uit la el si nu.mi vine a crede cat de repede a trecut primul anișor din viata lui! Anul trecut pe vremea asta era o mogâldeață... Acum îl vad cum merge de colo pana colo prin casa... Parca pe zi ce trece se schimba si se îndepărtează din ce in ce mai mult de bebelușul care era. Zi de zi achizitii noi!
Despre Matei va spun asa (si scriu mai mult sa rămână amintire):
* are 10kg jumătate
* 80cm
* 4 dințișori
* merge in picioare de la 1a, 1l si 2z
* ne striga "mama" si "tati" ataaaat de frumos de mi se topește inima, nu alta!
* stie cum face cățelul ("am, am"), vaca, rata ("ac, ac"), cocoșul ("tiuuuu") si o grămadă de alte lucruri mai poate face, însă ar trebui sa mai scriu vreo 5 postări. Hahaaa!
Peste doar trei zile vine Crăciunul! Vom fi cu toții in familie, ne vom oferi daruri si vom sta împreună la masa tradițională asa cum se cuvine!
Imi doresc sa avem parte de sănătate in primul rând caci daca nu esti sănătos nu poti sa faci nimic...
Imi doresc liniste si intelegere in familia noastră si sa putem fi aproape unii de alții, la bine si la greu asa cum am fost întotdeauna!
Crăciun fericit va spun si vouă, celor ce va veti rupe din timpul vostru sa cititi aceste rânduri.
Sa fiti sanatosi si voiosi!
Anul Nou sa vina cu tot ce e mai bun pentru fiecare dintre noi!




Gand bun,
Amélie

luni, 21 decembrie 2015

La final de 2015



Hei! 
  A trecut mult de cand nu am mai scris...Ultima data scriam despre sarcina...despre ziua mea.

  Ei bine, intre timp a venit pe lume bebelusul nostru Matei! S.a nascut intr.o frumoasa zi de toamna tarzie, cu cer senin si soare stralucitor (2 noiembrie). A fost o zi speciala incarcata de trairi si emotii mari! Aproape ca nu pot descrie in cuvinte ce am simtit cand l.am auzit plangand prima data! Lacrimi de fericire imi curgeau pe obraji... A fost extraordinar! 
  Acum avem mai bine de o luna jumatate... Suntem voiosi si am inceput sa gangurim. Meseria de mamica este grea, dar e si cel mai bine plătită!Cu zâmbete si iubire neconitionata! Am langa mine un sot iubitor si in acelasi timp un tata care se implica mult si care ma ajuta!
  Anul 2015 a fost un an plin...
  Primavara a venit cu o noua viata...Pe 8 martie am facut testul care a iesit pozitiv! Vestea a adus multa bucurie printre ai mei! Si asa a început frumoasa călătorie de 9 luni ... Am avut o sarcină ușoară, slava cerului!
  In vara...din păcate, am pierdut un om drag...care acum sunt sigura ca ne veghează de undeva! Acest om a fost bunicul meu de mama...care a tinut foarte mult sa.si cunoască nepotul...cu toate ca nu vedea de mai bine de 20 de ani... N.a mai apucat saracul...
Una calda, alta rece...exact asa e...in viata...
  Unul din scopurile mele la capitolul carieră era sa mă titularizez si am reusit!!! Am muncit mult, dar rezultatul a fost pe masura!
Am realizat cam tot ce ne.am propus...atat material cat si emoțional.
  Toamna ne.a adus un dar de la Dumnezeu! De departe venirea lui Matei pe lume este cea mai valoroasă realizare! Acum suntem o familie in adevăratul sens al cuvântului! Am devenit parinti lucru care ne.a legat mai mult si care a adus cu sine si o mare responsabilitate! E minunat ce se intampla. Puiul creste pe zi ce trece... Oricat de greu ar fi si obositor sa cresti un bebelus cand il vezi zambind, gangurind iti trece orice!!!


  Revenind la titlul postarii...Sper la un an nou, cel putin la fel de bun ca 2015!
2015 A fost un an bun cu exceptii bineinteles! Dar eu vreau sa pastrez vii doar lucrurile placute, iar pe cele neplacute sa le ingrop cu vechiul an!
  Imi doresc sa fim cu totii sanatosi ca sa putem face lucrurile pe care ni le dorim! Vreau sa trăim frumos si sa începem anul nou cu dreptul! 

vineri, 21 august 2015

Good bye 27, hello 28!

Hei! 

  Revin dupa o absenta indelungata...timp in care s-au intamplat atat de multe lucruri in viata mea! Am avut parte de tot felul de evenimente, de suisuri, dar si coborasuri pe care insa am reusit sa le depasesc...acum sunt undeva in urma!
  Ei bine...sunt multe de zis, nu stiu in ce ordine sa le expun...

  Am avut un inceput de vara aglomerata tare de tot! M-am inscris la titularizare si bine am facut! Initial nu eram foarte hotarata deoarece stiam ca o sa am burtica si ma gandeam la tot stresul legat de asta, dar m-am gandit mai bine si cu incurajarile celor din jur ca totul va fi bine, m-am aruncat din nou in razboiul asta! Am sustinut inspectia speciala la care am luat 10 ceea ce m-a ajutat mult la media finala si apoi m-am apucat de invatat serios! Canicula, nu citeam nimic altceva decat la  literatura engleza, faceam exercitii la gramatica online ca sa ma si verific, metodica si tot asa... Erau zile cand nu mai puteam pur si simplu, in fiecare zi acelasi scenariu...
  Ba chiar inainte cu o zi de a intra in examen bunicul meu a parasit lumea aceasta dupa zile intregi de chin, mai bine de 20 de ani de cand era orb si multe altele... A fost cumplit! Am suferit mult...si acum cand imi amintesc ca nu mei e...imi vine sa plang, dar asta e...asa e viata! Era batran si s-a chinuit mult...Dumnezeu sa-l aibe in paza buna!

...Si a doua zi mi-am adunat fortele si cu burtica la inaintare am mers la examen! Toate bune si frumoase! Stiam ca am facut si ma asteptam la o nota ok. Asa a fost, in ziua cu rezultatele bucurie mare de tot! In conditii de stres, suparare si am luat o nota buna! Urmatorul hop avea sa fie titularizarea propriu zisa: 3 posturi scoase la concurs! 
  Am pornit si de data aceasta la sedinta publica cu speranta ca poate-poate voi avea noroc si voi reusi sa ma titularizez si...am reusit!!! A fost nu stiu cum sa zic, ceva magnific! Unul din cele 3 posturi l-am luat eu! Bucuria a fost extraordinar de mare! Mai ales ca e foarte greu sa reusesti. 
  Rezultatul acesta a fost combinatia perfecta dintre: munca multa, incurajare din partea tuturor si un dram sau chiar mai mult de noroc! 

  In alta ordine de idei...suntem in trimestrul 3 deja, ultima data povesteam despre cum a decurs trimestrul 1... Suntem bine si eu si bebe! Matei al nostru, caci asa se va numi baietelul nostru, creste! Misca nevoie mare si se joaca de mama focului. Am inceput sa intocmesc liste cu ce ne trebuie, ce luam, de unde, cum si ce fel... Studiez oferte, ma documentez pentru a face cele mai bune alegeri! 
  Prin septembrie usor-usor incepem sa luam chestiile mari, gen patut s.a. si apoi restul... Astfel incat  sa fim pregatiti atunci cand va fi momentul! Data probabila a nasterii este 30 oct, dar nu se stie niciodata daca nu cumva vine mai devreme... Burtica creste si creste asta e de bine! 

  Acum revenind la titlul acestei postari...azi e ziua mea, fac 28 de ani! 28 de ani frumosi tare cu bune si rele! 28 de ani traiti frumos, zic eu!
  Ma simt un om implinit! Am o familie frumoasa, cu oameni care ma iubesc si pe care ii iubesc din tot sufletul! Am langa mine, cel mai aproape de suflet, pe sotul meu, pe care il iubesc cum n-am iubit niciodata pe nimeni; am in burtica alt sufletel si mai aproape de sufletul meu, la propriu si la figurat- copilasul nostru care e pe drum si care vine sa intregeasca si sa desavarseasca mica noastra familie; ii am pe ai mei la care tin la fel de mult; am cativa prieteni apropiati care imi sunt si ei aproape de fiecare data si...ce pot sa-mi mai doresc?! Sa fiu sanatoasa, sa-l aduc pe bebe cu bine pe lume si sa fim cu totii bine, sanatosi si aproape unii de altii indiferent de situatie! 
  Acestea fiind zise, inchei aceasta postare facuta la ceas aniversar...:) 

                                                                                                         

                                                                                                                 Gând bun, 
                                                                                                                                                                                                                                                                                      Amélie

miercuri, 8 iulie 2015

Targ de chilipiruri

Hei!

  Asa cum am promis am revenit cu postul promis cu fotografiile produselor pe care le voi expune la targul de chilipiruri!
Trebuie sa precizez ca sunt o mica parte din articolele pe care le voi expune. Asa ca va invit la targ pentru a le vedea si pe restul indeaproape!
Va astept cu drag!!!


















marți, 7 iulie 2015

Targ de Chilipiruri

Hei!



  Revin dupa o indelungata absenta aici pe blog...
  Zilele trecute in timp ce ma uitam pe facebook am aflat despre un targ de chilipiruri! Ideea unui astfel de targ m-a entuziasmat pe loc!!! Si mi-am zis ca vreau sa particip si eu, intrucat am destule lucruri pe care nu le mai port si in plus confectionez si bijuterii. Zis si facut, am luat legatura cu persoanele care se ocupa de organizare si iata-am una dintre expozantele la targ!
Mai multe detalii despre targ gasiti aici: https://www.facebook.com/TargdeChilipiruri?fref=ts

Targ de Chilipiruri
Unde? Târgovişte,
Cand? 11 iulie 2015, ora 10:00
La BarOn Bar, într-o grădină spaţioasă (str. Justiţiei, nr 7, Târgovişte, în spatele liceului Economic).







Ce veti gasi la standul lui Amélie? 

 Voi expune urmatoarele articole: 
*colectia Amélie bijuterii (bijuterii create manual de mine)
* jeansi
* pantaloni de piele
*rochite elegante, dar si casual
*bluze
* tricouri rock (imprimeuri trupe rock)
*incaltaminte- pantofi si sandale
*bijuterii si accesorii diverse (curele, esarfe etc.)
*genti


  Cam asa stau lucrurile vis a vis targul de chilipiruri la care voi participa! Revin cu un post in care voi pune fotografii cu o parte din articolele mentionate mai sus! 
Va astept la targ!

                                                                                                               Gând bun, 
                                                                                                                                                                                                                                                                                      Amélie

luni, 20 aprilie 2015

Primavara e la sau in picioarele noastre! :)

Hei!

    Buna ziua, tuturor! Ieri am avut un numar de 48 de vizualizari la articolul despre trimestrul I de sarcina, numar care pe mine ma bucura foarte mult! Pentru mine insemna ceva! Multumesc voua, celor care v-ati rapit cateva minute sa cititi articolul! :P
  Pentru ca cizmele sunt deja de domeniul trecutului si primavara s-a aratat destul de generoasa, e drept cu pauze...m-am gandit sa va propun cateva modele de incaltari pentru primavara! 
  Cizmele sunt deja in cutii si vor sta acolo cuminti paaaana la iarna! Numai cuvantul iarna ma face sa tresar asa ca n-am sa-l mai mentionez de aici incolo! :))
  Si cum primavara e capricioasa, acum e cald de aproape ca ai sari in sandale, acum e rece de-ti vine sa-ti iei botine, botinele sunt incaltari care mie imi plac foarte mult! Ele pot fi purtate la orice tinuta in functie de stil sunt si le poti purta in mai multe anotimpuri. Asa ca voi incepe cu cateva modele de botine. 
  Va spun de pe acum ca nu m-am axat pe modele elegante, ci mai degraba pe modele casual si nu m-am putut opri la cateva...vai, cat imi plac toate!!! :D
  Sa vedeeeem...

 Botine din piele intoarsa, camel, cu bot ascutit-stil western-
 intr-o tinuta lejera si inspirata! 


 Daca purtati tocuri inalte, iata o botina cu un toc inalt,
dar in acelasi timp destul de gros ca sa fie comod. 


 Aici avem o botina din piele, ceva mai eleganta. 



 Daca nu purtati tocuri sau pur si simplu vreti sa fiti foarte comode,
optati pentru o botina cu talpa joasa. 


 Daca va plac talpile ortopedice, iata un model dragut! 


 Ce credeti ca mi-a placut mai mult la aceasta pereche???
Ei bine, culoarea este minunata! Burgundy arata foarte bine.
Aceste botine au un toc patratos si foarte gros. 


 Toc conic, varf ascutit...Sunt adorabile!


 Iate-le si integrate intr-o tinuta! Merg perfect la jeansi 
dupa cum se vede! 



Botine pe stilul rock! Mmm, sunt faine rau! 



 Din nou botine joase! Tinuta mi se pare geniala! 
Ce parere aveti? 
Ma vad imbracata asa! :->


Last but not least! 
Imi place mult stilul acesta de botine si din acest motiv,
am si eu unele asemanatoare, doar ca au botul ceva mai ascutit.
 :)




  Ei, acestea au fost botinele! Acum hai sa trecem la mult-iubitii balerini! Tocmai ce mi-am achizitionat doua perechi :))). Asa ca sunt foarte pregatita sa vina vremea lor! Sunt incaltari extrem de comode ce pot fi purtate cu usurinta la orice tinuta- deoarece sunt foarte versatili. Pot fi eleganti, casual, sport etc. :)
 O tinuta foarte frumoasa, unde balerinii ies in evidenta. :)


 Culori tari? Da! Indraziniti sa "va" colorati! Asa ca albastru electric! 


 Balerini de inspiratie masculina. 
Sunt draguti!


 Pe stilul sport 


 Animal print...nu putea lipsi nici din acest articol, si nici dulapul
meu cu incaltaminte! Am primit anul trecut unii asemanatori! :D




 Dungi si iar dungi! 


Ca tot vorbim despre primavara, iata acesti balerini cu imprimeu floral,
de inspiratie vintage. 



 Vorbeam de noi achizitii in materie de balerini...
Am optat si eu pentru o pereche la fel. De ce am ales negru?
Pentru ca merge la orice si pentru ca negri nu mai aveam. 
Iar a doua pereche achizitionata este bleumarin :))).


 Se poate sa fii si eleganta si sa porti balerini? Da, se poate! 
Mi se pare o tinuta teacher like ;)))




O tinuta in care balrinii sunt neutrii, dar dau bine pe ansamblu. 




Din nou imprimeu floral...



In plimbarea mea...am dat deseori de aceasta culoare!
Coraiul e o culoare indrazneata si mereu la moda! 
Sunt adorabili acesti balerini! 

  Cam aceasta a fost incursiunea de azi in lumea incaltarilor de primavara! Nu am vorbit despre incaltari sport deoarece nu port asa ceva decat ocazional: la sala sau in vreo plimbare mai lunga. Am doar doua perechi de incaltari sport :)))). 
  Buuun, fiind ora 15, va urez o dupa amiza placuta, iar eu continui sa visez la ziua in care imi voi scoate, in sfarsit, toti pantofii si balerinii la lumina!!! (Sandalele le mai aman putin!)  :)))))) 

                                                                                                      Gand bun, 

                                                                                                     Amélie

duminică, 19 aprilie 2015

Jurnalul unei viitoare mamici- Trimestrul I de sarcina

Hei!

  M-am gandit sa scriu despre experienta sarcinii- experiente, trairi, modificari s.a. Tocmai ce urmeaza sa inchei trimestrul I de sarcina. 
  Totul a inceput cu doua liniute roz, ce si-au facut aparitia foarte rapid pe un test de sarcina, facut intr-o zi frumoasa- Ziua femeii-zi care a devenit apoi o zi cu adevarat speciala. Vestea ca aveam sa devin mamica a adus bucurie multa in familia noastra, dar si in randul prietenilor si al cunostintelor.   



  Aveam 5 saptamani la momentul testului, lucru pe care l-am aflat dupa un calcul simplu care se face pentru a afla varsta sarcinii. 
  Ei si de atunci am inceput incet, incet sa ma gandesc la lucrul asta magnific- de a deveni mama...Si cu cat ma gandeam mai mult cu atat mi-era greu sa cred ca lucrurile chiar se intampla. Parca era ceva ireal totul, pana cand am ajuns la primul control care a adus si confirmarea oficiala a faptului ca eram insarcinata. A fost unic-momentul in care am vazut faptura aceea mica din interiorul pantecului meu. Si parca lucrurile au devenit si mai reale decat inainte cand ma bazam doar pe doua liniute roz! ;))
  Acest control a fost facut la 8 saptamani de sarcina. Am primit un set de analize specifice trimestrului I de sarcina pe care mi le-am facut constiincioasa in timpul imediat urmator. 
Am facut bineinteles o vizita si la medicul meu de familie care m-a luat in evidenta ca femeie insarcinata. La randul sau medicul de familie mi-a dat un alt set de analize pe care, bineinteles, le-am facut. Analizele au iesit foarte bine si de-o parte, si de cealalta lucru foarte important! 
    Schimbarile au intervenit inca dinainte de a afla ca sunt insarcinata- le-am luat ca atare si m-am bucurat de faptul ca pana acum (sper si de acum inainte) nu am avut simptome de greata, varsaturi, stari de rau etc. cu care se confrunta multe dintre femeile insarcinate. La inceput am avut stari de oboseala- simteam tot timpul ca mi-e somn si aveam nevoie sa dorm cat mai mult! 
Mananc la fel ca inainte doar ca anumite lucruri nu imi mai plac. Am avut si pofte bineiteles pe care mi le-am satisfacut in limitele bunului simt! Hmmmm, chipsuri, compot de piersici, inghetata, capsuni...asta pana acum! :))) Am noroc de un sot care raspunde pozitiv la dorintele mele! Asa ca viitori tatici nu refuzati poftele sotiilor voastre insarcinate! Ba chiar va puteti bucura si voi de una-alta! ;)


  Repet nu am avut greturi, varsaturi, insa am simtit deseori o senzatie de lehamite fata de mancare, atat. 
  Am respins cafeaua- lucru total uimitor- asta pentru ca eu iubeam cafeaua! Nu am renuntat la ea cand am aflat ca sunt insarcinata, ba dimpotriva inainte sa aflu...incepusem sa o cam raresc cu cafeaua, nu imi placea asa mult. Pana intr-o zi cand am facut cafeaua de dimineata si n-am putut sa o beau. Am preferat sa mananc acru mai mult decat dulce (si lucrul acesta a dus la multe presupuneri cum ca as face baiat- mituri babesti). Am mancat si imi place in continuare sa mananc portocale! 
  Bineinteles ca "m-am lasat de alcool" :)))))...glumesc, insa am renuntat sa mai beau un pahar de vin sau bere asa cum beam ocazional. Acum daca mi-e pofta gust o gura, maxim doua si cam atat. :)
    Nu am luat in greutate pana acum, am aceeasi greutate pe care o aveam inainte de a ramne insarcinata, DAR abia acum in trimestrul II lucrurile se schimba. Cum vorbeam si cu medicul meu, pot luat foarte bine in greutate doar la nivelul burticii- copil, placenta, uter etc. sau pot lua si pe langa :))) acum depinde. Sper sa fiu printre acele mamici care iau vizibil in greutate doar in zona burticii si mai putin in alte zone si sa dau jos repede dupa... Ramane de vazut! La nivelul corpului bustul este cel care a suferit modificari vizibile, dar este absolut normal. Ah, si incet-incet talia...dispare :)))) la modul ca mi se rotunjeste incet, dar sigur abdomenul. 
  Am avut schimbari de stare...de la amuzament, la tristete, melancolie (fara motiv) si tot asa...
  Ieri am fost la controlul de 12 saptamani unde am facut asa-numita morfologie fetala. Aceasta este un "must" in aceasta saptamana 12 si consta intr-o ecografie (care a durat vreo 30 de minute) cu ajutorul careia medicul ia masuratorile fatului pentru a depista eventuale anomanlii etc. 
  Bebelusul meu e tare jucaus...m-am simtit ca la film :))). Plutea in burtica mea si dadea din manute si picioruse mai tot timpul! Se pare ca e destul vioi, ba chiar i-am ascultat si inimioara care batea cu mare putere! :) A fost un sentiment placut, sa-l revad! Si de fiecare data cand il vad parca ma simt si mai aproape de aceasta mica faptura ce sta in burtica mea! 



  Lucrurile stau foarte bine si de aceasta data- ceea ce este foarte bine! Urmeaza o analiza de sange care e obligatorie (Bitest) in cel mai scurt timp de la data efectuarii ecografiei, pentru ca lucrurile se schimba acum intr-un ritm alert! Cel mic va incepe sa creasca si eu la fel :)))
  Intr-o saptamana intram in trimestrul II de sarcina si sa vedem ce schimbari ne mai asteapta! :) Vor fi cu siguranta destule lucruri noi. Vorba cuiva drag: "Sa te bucuri de fiecare moment din perioada aceasta, care-i cu totul deosebita!" 
  Cam atat pentru moment... Lucrurile stau bine, revenim la lucru, asta dupa ce ne-am rasfatat cu o mini-vacanta de Pasti! Primvara pare-se e aici, insa ne mai da emotii zilele acestea cu ploi si temperaturi mai mici. 
  Dat fiind ca weekend-ul aproape s-a terminat, va doresc tuturor un inceput de saptamana minunat si mult soare in suflet! 





                                                                                                 Gand bun,
                                                                                               Amélie